22 Aprilie - club de inot

Incep sa realizez (cu o oarecare strangere de inima) ca de luni incep sa lucrez si n-o sa mai am atat de mult timp liber. De exemplu, dimineata la sculare imi permiteam luxul sa vorbesc cu Maria pe Skype, sa vad ce mai face Luca, sa plec relaxat pe la 10 inspre oras si odata ajuns acolo sa ma gandesc numai "cam in ce directie as vrea sa o iau".

Dar de-acus, zise el cu glas sfarsit, ridicand un piciorus... Dar de-acus s-a ispravit.

Asa ca azi am incercat sa profit pe cat posibil, si sa iau centrul la picior. Am plecat din Haymarket (cartierul care gazduieste Chinatown) si am luat-o usurel de-a lungul George Street inspre Circular Quay. Centrul e foarte circulat si agitat, o multime de oameni care misuna pe trotuare si masini care circula pe sens invers. E ciudat sa observi ca majoritatea oamenilor care lucreaza in CBD sunt imbracati in alb si negru: costum negru cu camasa alba ei, bluze albe si fuste/haine negre ele. Printre ei mai vezi rataciti ca mine, lucratori de alte genuri (gen cols bleus) sau oameni veniti pur si simplu la cumparaturi, imbracati in culori mai variate. Dar altfel, mult alb si negru. Si nu pot sa zic ca e monoton, ci doar ciudat.

De pe George Street am urcat pe langa Town Hall si QVB si am facut-o la stanga pe Grosvenor, de unde am intrat inspre Harbour Bridge. Mi-a luat vreo jumatate de ora sa-l traversez, pentru ca era imposibil sa treci peste el fara sa te opresti si sa te uiti la Opera House (pe care n-am mai fotografiat-o cu asa frenezie ca data trecuta, ca sa nu va plictisesc), la Kiribilli, cartierul de peste apa de Circular Quai, la blocurile inalte din city si nu in ultimul rand la podul insusi.

La celalalt capat al podului (cel din Milson Point) se gaseste piscina olimpica, o "minune tehnica" construita in 1936, cand avea cel mai sofisticat sistem din lume de filtrare a apei. Zice-se ca s-au stabilit in ea nu mai putin de 86 de recorduri mondiale la inot.

Cand veniti in Australia, sa nu faceti ca mine greseala sa intrebati de "Swimming Club", pentru ca un Club poate fi de golf, de cricket, de bowling (d-ala jucat pe iarba, nu de alde Kingpin) si la care in general membership-ul costa cateva zeci de mii pe an). Ceea ce noi numim club de inot, acolo se numesc "swimming squads". Am aflat amanuntele astea cand am fost sa ma interesez de club de inot pentru Luca. Am dat acolo peste un antrenor care antrena 6 tineri de vreo 16-17 ani. Mi-a lasat o impresie buna (si mi-a dat si cateva informatii) asa ca l-am cautat pe Internet sa vad ce-a mai facut in viata lui (era fost inotator, inalt, cu 48 la picior acum alb in cap - o sa vedeti pozele neclare din care puteti deduce orice va indeamna imaginatia). Il cheama Steve Badger (iar clubul este "The Badger Swim School") si i-am gasit numele aici. M-a intrebat unde inoata Luca si i-am zis "in Canada". - Bine, dar unde in Canada? - In Montreal. - In Montreal unde? m-a intrebat el si eu nu intelegeam unde bate, ba chiar m-am gandit ca am inteles eu (sau el) gresit. Asa ca i-am raspuns ezitant "in Pointe-Claire?" - A, da, stiu. Am trait 6 ani in Canada si cunosc bine Pointe-Claire. Mica lumea.

Mi-a dat orarele de iarna si de vara. Pui, uite cam cum arata:
Winter
AM
6:00-7:00
PM
Tu 4:00-5:00 (outdoor, 50m), 5:00-6:00 (indoor, 25m)
We 3:30-4:30, 4:30-5:30
Th 4:00-5:00 (outdoor, 50m), 5:00-6:00 (indoor, 25m)
Fr 3:30-4:30

Summer
AM
Mo-We 6:00-7:00
Sa 7:00-8:00, 9:00-10:00
PM
Mo-Th 3:30-4:30, 4:30-5:30
Fr 3:30-4:30, 4:30 time trials

L-am lasat sa se concentreze la antrenamentul lui (in timpul asta, supraveghea si ii mai muncea si pe copiii aia din apa.

L-am lasat acolo si am plecat din nou pe pod, de data asta la umbra inserarii. Asta a fost bine ca am mai facut cateva poze care mi s-au parut dragute cand le-am descarcat. Le gasiti aici:

2008-04-22_Sydney - CBD si piscina olimpica

Un lucru e sigur, orasul e frumos. Ramane sa ne simtim si noi bine in el.