Mi-am dat seama de asta saptamana trecuta, cand am reusit, intr-un final glorios, sa-mi iau carnetul de masina. Am trecut (sau sunat) la RTA de vreo 5 ori inainte sa am dosarul complet. De ce n-au putut sa-mi spuna exact de la inceput, depaseste puterea mea de intelegere. Pe de alta parte, e la fel de adevarat ca as fi putut economisi un drum sau doua daca as fi facut si eu efortul sa fiu atent la actele cu care ma duc acolo, si sa fac corectura traducerii inainte sa-mi spuna ei.
Pe scurt:
- prima oara m-au trimis acasa pentru fax-ul de la SAAQ care sa le spuna lor ca am carnet in Quebec din 2001.
- inainte sa ma duc iar la ghiseu, am sunat sa vad daca mi-a venit faxul. Doamna de la telefon mi-a zis ca oricum nu pot sa imi schimb carnetul inainte sa petrec 6 luni in Australia si ca am fost dezinformat la ghiseu
- a treia oara, la ghiseu, mi-au spus ca pot sa-mi schimb permisul, ca au primit fax-ul, dar ca dupa cum scrie in formularul pe care tocmai mi l-au dat, imi lipseste dovada de adresa (o factura, act de la guvern, orice care sa aiba numele meu si adresa de acasa)
- a patra oara s-a dovedit ca nu chiar orice, ca scrisoarea de la fondul de pensii si de la asigurarile sociale nu erau bune. In plus, traducerea permisului quebecos nu era buna (din cauza numelui) si prin urmare trebuia refacuta
- abia a 5a oara, inarmat cu pasaportul, carnetul din Canada, traducerea corectata, referinte pentru adresa si imbracat, frumos, in camasa pentru poza, au reusit sa-mi deschida dosarul. Si odata deschis, imediat ce mi-au facut poza si in 5 minute mi-au dat si carnetul.
Asa ca de vineri seara sunt sofer (legal) si in Oz. Cum Maria tocmai mi-a trimis carnetul din Romania - pentru permisul de motocicleta - am putut sa-mi etalez -si sa-mi admir - cele 3 carnete de conducere emise in numele meu in 3 colturi ale lumii: Romania, Canada si Australia.
Si fiindca discutia a ajuns, cu totul si cu totul intamplator, in jurul carnetului de motocicleta, sa va spun care e a doua isprava a saptamanii trecute: duminica am plecat impreuna cu Alex si Carmen la cumparaturi (legume, carne, d-alea...), zicand ca o sa ne oprim inainte la niste Dealeri de scutere si motociclete. La primul a fost ok, dar de la al doilea nu ne-am lasat pana nu am plecat cu 3 motociclete, de fapt 2 motociclete (uratele, ce-i drept, de capacitate mica, ce-i drept (150cc), dar la un pret incredibil pentru niste motoare) plus un scooter (foarte fain dealtfel) pentru Carmen. Si pentru ca nu de multe ori se vand 3 motoare de-o data, pe langa discount am mai primit - moca - si casti si manusi fiecare.
Am plecat cu mainile goale din magazin, pentru ca - si partea mai amuzanta acum vine, nici Carmen si nici Alex nu au carnete (inca), deci nici o graba sa le ridice, iar eu am vrut titirisca mea neagra, ceea ce se pare ca e la mare cerere (sau, altfel spus, ati vazut Trabant negru?) si o sa o primesc mai incolo.
De saptamana viitoare o sa incep sa ma ocup sa-mi schimb si permisul de motocicleta romanesc.
Ca alt eveniment notabil, sambata am iesit cu Adi, Tutu, Carmen si Alex la un Steak House in Manly, sa sarbatorim primul salariu (pe care l-am luat miercuri). Mie mi-a placut (lui Alex nu) dar m-au dezamagit ingrozitor ca n-au mai avut desert (e drept ca nici eu n-aveam cu cine sa-l impart, aviz Ioana!!). Era si un meci de Rugby Union (care e echivalentul rugby-ului pe care il stim noi) si a fost veselie mare, ca Waratahs (echipa din Sydney) a castigat cu 20-6 sau cam asa ceva.
 |
| 2008-05-24 |
Cam astea sunt noutatile, va dau de veste cand primim motoarele :)
2 comments:
Ha-haaaaa! Tocmai am descoperit misterul corpurilor suple etalate pe plajele Australiei. Nu au desert la restaurant! Cand vad ca mananaci toata friptura au grija de tine si iti spun cat se poate de ferm : desert in seara asta n-avem (ca sa nu fie nepoliticosi sa spuna « n-aveti »)! Multumesc ca nu m-ai tradat gasindu-ti alt partener de prajitura, chiar daca asta se datoreaza circumstantelor ;). Eu sunt in greva de desert de cand ai plecat, asa ca nu am mai mancat placinta cu inghetata decat acasa. :)
Noi am avut un weekend aproape normal. Ceea ce l-a facut “anormal”, a fost faptul ca vineri ne-am decis 4 familii (si speram sa o inhatam si pe Codrutza) sa cumparam bilete in Mexic pentru prima saptamana din noiembrie. Asa ca noi, Florestii, Sultanii si Barbulestii ne-am intalnit vineri la 8:00 seara la agentia SellOffVacations in acest scop. Si dupa 2 ore de tara-tare cu agenta, care tocmai isi petrecuse spring break-ul la acest hotel, am cumparat biletele. Am ciocnit o bere dupa, fericiti si convinsi ca am facut afacerea vietii noastre (ar fi a doua afacere de acest gen a vietilor noastre).
In rest, am trebaluit prin casa, am mai ciocnit odata sambata seara pe o terasa si am facut o tura cu Florestii cu bicicletele la Cap St. Jacques, unde, spre uimirea noastra era lume in apa : la 5 dupa-amiaza era lume intr-o apa care-ti taia respiratia de rece ce era!!!
Va sta grozav de bine pe motoare, iar faptul ca puteti sa le folositi mai tot anul va face sa va stea si mai bine. :) Sa le stapaniti sanatosi si sa le rulati cu placere!
Pupaturi si saptamana usoara,
Ioana
Initial vroiam sa-ti spun sa ii luati si pe ai mei in Mexic. Ulterior mi-am dat seama ca sper la data aia sa vie deja de 3-4 luni bune impreuna cu mine :) Sper sa va simtiti bine acolo, si sa va ganditi si la noi (de bine) macar unii dintre voi ;).
Pe mine inca nu m-ai vazut pe motor, doar Alex si Carmen apar, o sa va trimit poze cand ne vin motoarele noastre (alea erau cele pe care le-am incercat la dealer).
Nu v-am spus ca atunci cand am iesit cu motorul la dealer (la test ride), am facut dreapta si m-am trezit pe contrasens... am schimbat repede partea, bucuros ca nu veneau multe masini !
Saptamana si pupaturi usoare si voua ;)
Post a Comment